Principală » 2012 Ianuarie 20 » 21 ianuarie - o zi trăită din plin
Ziua de 21 ianuarie - a fost o zi plină de aventură începînd cu antrenament la orientare sportivă și terminînd ziua în calitate de arbitru la turism. Acum o să vă povestesc cum mi-am petrecut ziua pe îndelete. Dimineața la ora 10.00 am avut antrenament la orientare sportivă. Sarcina mea la antrenament a fost să merg pe linie și să pun 9 posturi de control pe acest traseu. Sarcina nu a fost grea deloc, fiindcă era harta dintr-un cartier de la Botanica. Pînă aici parcă nimic excepțional. Mai departe antrenorul ne-a dat harta de la iazul de porțile orașului și aici tot trebuia să mergem pe linie. Ei bine ne-am pornit noi (eram în pereche cu Victor). Fugim noi intrăm în pădure, mai fugim noi și vedem că harta nu corespunde cu realitatea. Cum vă gîndiți de ce?.... Harta dată a fost desenată încă în anii '90. Vă dați seama cum trebuia să ne orientăm noi în pădure? (Timp de 20 ani au fost totuși modificări pe acest teritoriu). Ei bine am pornit noi mai departe. Fugim noi, fugim noi șiiii începe să ningă. Offff... asta mai trebuia pe lîngă harta veche încă și timp rău. Dacă să fi fost singur la sigur mă enerva dar așa eram cu Victor. Mai pe scurt mi-am pus căștile în urechi, mi-am ridicat dispoziția și am descoperit noi teritorii mai departe (pînă acum nu mai fugisem pe aici pînă la acest moment). La jumate de traseu am simțit că adidașii deja ma trag la pămînt. Cînd dau să mișc din degete simt apă, opa.. adidașii erau plini cu apă. Mda... deja mă irita acest antrenament. Totuși noi nu puteam așa ceda și să ne întoarcem înapoi. Așa că am fugit noi tot și am ajuns la finiș. Cît de greu fusese, dar la drept vorbind antrenamentul ma ajutat fiindcă înainte de asta eram putin răcit dar după asta mi-a trecut. Ce paradoxal: stai acasă - răcești, fugi pe afară cu picioare uzi - îți trece răceală. Pe la 16.00 s-a început a doua parte a distracției - Campionatul la turism pedestru în sala sportivă de la licelul Mihai Grecu. Aici atîtea emoții pozitive, negative - amestecate. Ca de obicei înainte de a trece eu le lămuream la coechipieri cum de trecut traseul (mai mult strigînd) mai rapid. A venit startul: eram 6 în echipă împărțiți în 3 perechi. Eu făceam parte din ultima echipă (anume în a treia fiindcă să controlez toate actțiunile coechipierilor). Am avut de trecut cîteva etape: urcare, travers, funie, suspedantă, coborîre, coborîre cu colaborator, funia suspendată, mușuroaie. Am trecut noi, desigur că am avut și cîteva greșeli. Eu am intrat în conflict și cu un arbitru (am reușit eu))). El afirma: Carabinul Irinei era de tipul carabin cu șurub și Irina chipurile nu îl închise la o etapă. Dorea el să ne pună puncte de penalizare și nu știa cum. Eu ca de obicei nu tac (dacă se referă la turism), scos din fire că nu vrea să cedeze - merg la arbitrul principal și îi spun că toată echipa a avut carabine cu autoblocare. Nu vă spun toată situația dar important că punctul de penalizare a fost scos în final. Trecuse deja și aceste competiții. Mă gîndeam că gata. Cînd colo mă strigă Ștefan Plămădeală (un arbitru) și îmi spune etapa de urcare nu are la moment arbitru, adică eu trebuia să fiu arbitru la această etapă. Eu deisgur că nu am refuzat, fiindcă eu ador să fiu arbitru (chiar mai mult decît să fiu participant). Am arbitrat și eu, am observat (nu prima oară) cît e de greu să fii arbitru, fiindcă fiecare arbitru are pretenții la tine, că nu ai luat decizia corecta etc. Competițiile s-au terminat pe la 21.00 (prima zi de competiție - mai urma una). Am stat putin la masă. După care încet prin zapadă m-am dus acasă. Am ajuns la 23.00 acasă. În concluzie am avut o zi de nota zece. Ziua nu a fost deloc monotonă (cel mai important că nu am stat toat ziua locului). |
Vizualizări: 507 |
Adăugat de: @aGolovei
|
Total comentarii : 1 | ||
| ||