Principală » 2014 Februarie 26 » Turcia - Sprint + Some jokes - 24 februarie
Luni - prima zi a săptămînii - la ora 10.00 ne-am adunat in Meeting room. S-a început cu un joc - iarăși de memorare a numelor mici. De data aceasta, ne-am ridicat toți în picioare pe scaun. Trebuia să ne deplasăm pe scaune - la dreapta sau stînga - ca, în final, să fim aranjați în ordine alfabetica. Toate acțiunile trebuiau desfășurate pe tăcute. Apoi am discutat planul săptămînii. A început enumărarea evenimentelor - de cele mai multe ori se auzea Andrei, Andrei ..., în final, tot Andrei. Adică, după cum am menționat anterior, peste tot - Moldova. După finalizarea activității ne-am adunat cîte un reprezentat din fiecare delegație și am mers să organizăm sprintul. Am trecut pe la o școală, ca să luăm posturile de control. Interesant a fost faptul, că persoana care ne-a dat posturile, ne propunea și una, și alta -era gata să ne dea tot echipamentul, de care, de fapt, nu aveam nevoie. Ne-am deplasat cu mașina spre parc. În cîteva minute am așezat posturile pe masă împreună cu Tody (Albania), Xenia (Belorusia), Ahmet (Turcia), Andrei (Russia) și Andrei team-liderul nostru. Cînt au venit toți, posturile erau deja amplasate acolo, unde și trebuiau să fie. A fost organizată o ștafetă, la care au participat cîte 6 reprezentanți din delegație. Totuși au fost calculate și rezultatele individuale. În final, chiar dacă am fost unul din organizatorii competiției, am alergat și eu distanța de 0,8 km. Am trecut-o în 3 minute și 35 secunde, am pierdut 4 secunde lui Roma Ciobanu. Totuși, nu a fost fără erori. Două posturi nu au fost puse corect. Primul participant din Rusia, care a venit la finiș, ne-a anunțat și timp de 2 minute eroarea a fost corectată. La finele sprintului am realizat o poza de grup. Apoi am mers la un restaurant. Ne-au întimpinat bine, mai ales pe mine. Toți primiseră bucatele comandate în afară de... mine. Desigur, eram puțin iritat. Chelnerul ma întrebă: Are you hungry? Normal că da, i-am răspuns eu. Se pare era un chelner șugubăț, căci a decis să mă încerce. Îmi aduse un platou acoperit cu capac. Chipurile sub capac era comanda. Cînd ridică capacul, bucatele s-au dovedit a fi o ceapă și un morcov. Ce eram să fac, am rîs și eu, dar mă chinuiam, fiindcă vroiam să mănînc. Până la urmă mi-a adus comanda, dar farsele nu s-au terminat aici. Când a venit să mă servească cu ceai, a dorit să mi-l toarne în chefir. Gluma e glumă, nu ai ce face, trebuie să zîmbești, mai ales că singur a vărsat ceaiul pe alături. Totul a fost amuzant, dar cel mai important, la ieșirea din restaurant am dat mîna cu el șine- am zimbit reciproc spunînd: Are you my friend. Seara iarăși ne-am adunat în Meeting room. Inițial ni s-a propus un joc: am format perechi. Ne-am atins deget de deget. Unul trebuia să închidă ochii și să se lase condus de celălalt prin mulțime. Mi-a plăcut jocul, dar n-a durat. Imediat am trecut la Cursul introductiv în orientare sportivă, de care tot moldovenii erau responsabili. Și în seara aceasta am stat pînă tîrziu, deoarece a doua zi trebuia să se desfășoare labirintul. Așa ca ne-am așezat la masă și am început să clarificam sarcina step by step. Între timp colegii mei au pregătit prezentarea pentru seara Culturii Naționale. Am stat mult, nu din motiv că era mult de lucru, ci de aceea era foarte interesant și amuzant. |
Vizualizări: 514 |
Adăugat de: @aGolovei
|
Total comentarii : 0 | |