ODupă etapa ceea frumoasă la Liceul Academiei de Ştiinţe, am început să mă simt foarte bine. Însă nu a fost pe mult timp. Chiar, luni nu am înţeles ce s-a întîmplat cu mine. M-am simţit foarte prost. De fapt, am o presupunere - de obicei in fiecare zi de luni se întîmplă aşa ceva, ceea ce mă face să cred că e sindromul lipsei de evenimente. In fiecare duminică particip undeva şi sunt foarte activ, apoi urmează luni fără nici un eveniment. Am trecut greu mica depresie şi marţi am mers la antrenamente.

  Apoi au urmat zilele obişnuite de antrenamente. Aceste antrenamente mi-au ridicat dispoziţia, fiindcă erau înregistrate unele recorduri personale. O sursă bună de motivare. Miercuri a fost şi o noutate pentru antrenamente - haltere şi greutăţi. Noutatea de care, tot timpul spuneam că nu voi pune mîiina. A doua zi, dureri serioase la spate. E clar de ce, am deranjat sărurile adunate pe spate de o bună perioadă de timp.

   Sîmbătă, fiind o zi specială - 14 februarie, împreună cu prietenii de la SPORTER RUN am alergat împreună 14 km în formă de inimă. A fost o cursă relaxantă la ora 7.00. A fost minunat să alergi la aşa ora. De obicei, eu alerg după orele 19.00. Şi tot ţinînd cont că e o zi specială pentru toţi îndrăgostiţii, am zis de ce să nu fie şi pentru mine ceva special: să mai am două antrenamente :) zis şi făcut. La amiază am mers la sala de greutăţi şi am mai trezit spatele. Apoi seara un cross de 8km la viteză - aici iarăşi înregistrind un record personal. Chiar a fost o zi specială.

   Pînă a ajunge la ziua de duminică, voi menţiona că din această săptămînă în orarul meu de activitate au mai apărut două sarcini. Cu acestea două, orarul meu a devenit full în fiecare zi. Să spun că e rău, nu am de ce, fiindcă aşa orarul a devenit stabil. Îmi rămîne o nimica toată - să îl respect.

   Şi acum duminică: iarăşi la Tiraspol. Cu toate că deja era clar că nu voi cîştiga cupa de la Tiraspol, ca în anul precedent. Totuşi am mers acolo, de ce nu? Etapa fiind labirint - fişka mea. La probele de labirint mă simt stăpîn pe situaţie. Au fost trei etape, prima de încercare şi celelalte două competiţionale. Cînd am intrat la testare, m-am dezamăgit: un labirint pe jumate de sală şi cu coridoare foarte mici. Chiar nici nu aveai cum să îţi faci avînt. Cum am ieşit de acolo, am şi spus unuia din concurenţi labirintul îl va cîştiga cine va fi mai norocos: adică cine va avea în întîmpinare mai puţini copiii, care să le încurce. Şi diferenţa va fi în cîteva secunde. După ce au fost publicate rezultatele: predicţia mea s-a adeverit: locul 1 se afla la 6 secunde în faţă de locul 2. Şi pe acel loc 1, m-am clasat eu, locul 2, desigur că Fomiciov Vasea, concurentul meu de pe tot parcursul cupei.

  Rezultatele Cupei de la Tiraspol a fost aşa: Fomiciov Vasea locul 1 şi eu locul 2. Menţionez că a fost probabil cea mai strînsă Cupă de la Tiraspol, fiindcă diferenţa dintre noi este de 3 puncte, diferenţa minima, el avînd 3 locuri de uni şi un loc de doi, eu două locuri de unu şi două de doi. Cu aceste rezultate punem punct Cupei de Iarnă de la Tiraspol şi ne concentrăm la ultimile două etape de la Chişinău, acolo fiind la moment lider, însă sunt cu foarte puţine puncte în faţă, ceea ce e clar că va fi şi la Chişinău o cupă strînsă. Ne rămîne doar să aştept următoarele două etape şi între timp să ne şi mai antrenăm.