Participarea mea  la ultima cursă a fost sub semnul întrebării din mai multe considerente: îmi primul rînd cota de start, care costa 45$ și în al doilea rînd programul meu de muncă începea la 9, dar cursa era planificată la 7.45. 45$ pentru o cursă de alergare fără fond de premiere e prea mult.

   În una din turele mele de noapte de muncă am scris un email organizatorilor în care am indicat de unde sunt, dorința mea de a participa și dacă e posibil să facă careva reduceri sau să particip ca voluntar la organizare rutei. A doua zi am primit urmatorul mesaj din parte directorului competiției: Eu am fost vara aceasta în Moldova! Sunt plăcut surprinsă că la ruta mea va participa cineva din țara ta. De aceea, nu cred să fie o problemă să te scutesc 100% de taxa de participare. Surpriză foarte plăcută, a urmat rezolvarea celei de a doua probleme: am mers la șeful pe departament și i-am spus că  o să întîrzii cu o oră, mi-a răspuns că nu e nici o problemă.

   Urmeză competiția: de data aceasta nu am avut nici o perioadă de pregătire, pur și simplu m-am trezit dimineața și am mers la start: participanții au fost despărțiți în două grupe a cîte 90 de participanți cu diferență de 2 minute. Eu am luat startul în turul doi. Primul km am alergat cu cineva în frunte, apoi m-a depășit și cu fiecare km se tot îndepărta puțin. Am zis că pe la urmă voi accelera. Am ajuns la al 5-lea km și el era la 200m în fața mea. Aici am făcut înconjurul pilonului și înapoi. Înapoi deja vîntul ne bătea din față și devenise mai dificil, plus a început să bată și soarele. Puțin am accelerat și am început să mă apropii de el. La 7-lea km, nu mai aveam răbdare și am accelerat brusc, aceasta fiind greșeala! Era prea devreme să accelerez atît de mult, viteza era prea mare și, ca de obicei, cînd alerg la viteză aproape maximală începe să mă doară într-o parte. De obicei, cu durerile acestea pot răbda un km, însă eu mai aveam 2km. Am fost nevoit să scad din viteză, am coborît pînă la 4.20min/km și așa am continuat pînă la finiș. Evident că cel din fața mea s-a îndepărtat foarte mult de mine! Astfel din cei care au alergat în turul 2, am fost al doilea. În clasamentul general m-am clasat pe locul 6 din 150 de participanți cu timpul 39min 51sec.

   Mi-am primit distincția și am plecat la muncă.... Cam astea au fost cursele mele din acest an în state. După aceste 3 curse m-am motivat și mai mult să continui să alerg. Dacă doi ani consecutiv în lunele de toamnă spuneam că închei cu sportul, anul acesta nu se va întîmpla așa ceva!!! Pentru inspirație și motivație mulțumesc mult prietenilor mei de aici și în special d. Lara West -  mama mea adoptivă :) Fără implicarea ei, nu avea să am amintiri frumoase în USA.